Acasa

”Ne pasă de Deltă!”– inițierea unei campanii de consultare publică privind viitorul spațiului deltaic

 

01-Natura-mediuDelta Dunării este cea mai importantă zonă umedă protejată din Europa, aflată în patrimoniul natural al UNESCO, depozitară a unui inventar neprețuit de specii florale și faunistice, multe dintre ele endemice. În partea românească a Deltei locuiesc circa 27.000 de oameni, în orașul Sulina și 31 de localități rurale, din județele Tulcea și Constanța.  Majoritatea locuitorilor sunt legați de activități tradiționale – pescuit, agricultură, turism și servicii aferente. Farmecul Deltei Dunării depinde foarte mult de existența acestei populații autohtone, care, din păcate, se află în continuă descreștere.

Acest spațiu este unul cu un echilibru extrem de sensibil, fiind influențat de o multitudine de factori perturbatori. Poluarea apei, vânătoarea necontrolată, pescuitul în forme ilegale, managementul defectuos al deșeurilor, construcțiile realizate în afara specificului tradițional sunt doar câțiva dintre aceștia.

Ne aflăm într-un moment în care se ridică problema: cum ne gândim să administrăm, de aici înainte, acest teritoriu cu probleme specifice, pentru ca, pe de o parte, să fie păstrat nealterat și pentru generațiile viitoare, iar, pe de alta, să asigure un cămin prietenos populației autohtone?

Răspunderea elaborării unei viziuni de conservare a Deltei Dunării este, în primul rând, a celor ce trăiesc în acest spațiu mirific și care au interese pregnante de a o prezerva, dar și a actorilor de la nivel național interesați, pentru o valorificare durabilă a potențialului său.

Din aceste motive, în calitate de locuitor al județului Tulcea, de parlamentar liberal și președinte al Comisiei de Mediu a Senatului, de cetățean responsabil al acestei țări, vă propun inițierea unei consultări publice, la nivel național, din care să extragem acea viziune novatoare privind viitorul Deltei Dunării. Pentru aceasta, chem la dialog pe toți cei care își pot aduce contribuția: localnici, cercetători în domeniu, reprezentanți ai administrației publice locale și centrale, ai ONG-urilor de profil, ai asociațiilor de pescari și agricultori, ai asociațiilor, patronatelor și firmelor din turism, ai firmelor de transport pe apă din zonă, ai universităților și facultăților de profil, ai partidelor politice, ai Comisiilor de Mediu din cele doua Camere ale Parlamentului, ai tuturor acelor entități care ne pot sprijini în acest proces complex.

Vom avea de dat răspunsuri la multe întrebări, dintre care aș evidenția:

1. Cum trebuie să funcționeze managementul deșeurilor în Delta Dunării, cine trebuie să se implice în această activitate?

2. Este suficientă limitarea vitezei bărcilor pe canale sau este nevoie și de o limitare a puterii motoarelor acestora?

3. Pot fi utilizate plajele din Deltă în scopuri turistice? Dacă da, care dintre acestea și în ce condiții?

4. N-ar trebui ca localnicii să fie încurajați să rămână în spațiul deltaic, printr-un acces îmbunătățit la resursele Deltei?

5. Care trebuie să fie implicarea Rezervației și a statului în asigurarea puietului de compensație pe specii în Deltă?

6. Cum pot fi implicate, în mod instituțional, comunitățile locale în deciziile ARBDD?

7. Ce facem cu învățământul obligatoriu în Deltă, în condițiile diminuării populației și a natalității?

8. Cum putem opri apariția construcțiilor care nu se încadrează în specificul tradițional?

9. Cum putem opri pescuitul ilegal și mai ales pe cel cu curent electric?

10. Ce activități alternative viabile la pescuit putem introduce în sprijinul localnicilor?

11. Cum putem încuraja agricultura ecologică și bio în Delta Dunării?

12. Cum putem face din acvacultură o importantă sursă de câștig pentru localnici?

13. Care este viitorul orașului Sulina, ținând seama de trecutul său european?

14. Care trebuie să fie rolul Bursei peștelui la Tulcea?

Și lista poate continua…

Consultarea publică se va realiza pe doua paliere – o platformă on-line, nepasadedelta.ro, disponibilă din 10.03.2016, și întâlniri de lucru, organizate la Tulcea și București. În urma acesteia, vor rezulta niște concluzii, care pot duce la inițiative legislative sau vor fi input-uri de luat în seamă în actualizarea Planului de Management al Rezervației.

Unul dintre motivele pentru care am demarat acest proces este și acela că Delta Dunării va avea la dispoziție, în actuala perioadă de programare, fonduri europene de peste 1,2 miliarde de euro, printr-un instrument financiar special dedicat zonei – Investiții Teritoriale Integrate (ITI), a cărui pregătire este mult întârziată. Aceste fonduri trebuie să fie utilizate, în întregime, în acele direcții care să asigure o implementare armonioasă de proiecte viabile, în beneficiul zonei și locuitorilor ei.

 

 

Motoc-OctavianOctavian MOTOC
Senator PNL de Tulcea și Delta Dunării

 

 

 

 

 

 

Discutii